joi, septembrie 1

Emoție de toamnă. (Epilog Peniel)

Ai fost atât de (re) așteptată, mult iubită toamnă. Te-am căutat prin gândurile desfrunzite și m-au durut atât drumurile pe care umblam pustiu toată noaptea cu luna așteptând să treacă vara. Pe țărmul unui timp atât de departe, pierdut, te-am regăsit pe un tărâm care din profan a devenit pentru mine sacru. Iar acest tărâm a fost Șinca Nouă, Brașov.

Acum că ne-am regăsit, îți voi spune despre cât de frumos acea „Încă o zi”(Dis de dimineață), pe care o ceream fierbinte de la Dumnezeu mi-a fost dată chiar acolo însă nu a mai trecut pe lângă mine sau eu pe lângă ea ca în celelalte dăți ci în adevăr m-am (re) întors la El.

Un rezumat a ceea ce a făcut Dumnezeu pentru mine am găsit în cuvintele psalmistului David:

„Dumnezeu se scoală, vrăjmașii Lui se risipesc. (...)

Cum se topește ceara la foc, așa pier cei răi dinaintea lui Dumnezeu. (...)

El este Tatăl orfanilor, Apărătorul văduvelor, El, Dumnezeu, care locuiește în locașul Lui cel sfânt.

Dumnezeu dă o familie celor părăsiți,

El izbăvește pe prinșii de război și-i face fericiți; numai cei răzvrătiți vor locui în locuri uscate. (...)

Ai dat o ploaie binefăcătoare Dumnezeule și ai întărit moștenirea Ta sleită de puteri. (...)

Cei răzvrătiți vor locui și ei lângă Domnul Dumnezeu.

Binecuvântat să fie Domnul, care ne poartă zilnic povara, Dumnezeu, mântuirea noastră-

Dumnezeu este pentru noi Dumnezeul izbăvirilor

și Domnul Dumnezeu ne poate scăpa de moarte. (...)

Da, Domnul va zdrobi capul vrăjmașilor Lui (...) limba câinilor să-și capete partea din vrăjmașii tăi. ” (Psalmul 68)

Pot zice și eu:

Da, ce-a fost rău în mine s-a topit precum se topește ceara la foc. Da, cel rău care mă stăpânea a pierit. Da, El m-a izbăvit deși eram prizonieră și mi-a dat o fericirea aparte odată cu un nou vis. Da, m-a făcut puternică. Da, Tot El va întări și ce a făcut pentru noi pe tărâmul lui cel sacru.

Trăiesc o emoție de toamnă.E oarecum rece, dar e pictată în culori minunate, cum nu am mai văzut nici simțit până acum și asta pentru că deși eu sunt cea rece, tu ești minunat.

A fost un altfel de Peniel, unul la care cu siguranță nu m-am așteptat. Am vrut să fiu o binecuvântare însă am sfârșit prin a fi eu cea binecuvântată.

Acum, draga mea toamnă, iubita mea toamnă... Nu mai e nevoie să îmi acoperi inima cu ceva căci a fost acoperită, dar nu cu o umbră ci cu Dumnezeu Însuși iar El a păstrat pentru mine ceva mult mai frumos decât o umbră.

Numele acestei puneri deoparte sfârșite printr-o punere pe suflet care mai târziu va deveni o punere pe inimă este: Dumnezeu a ascultat (Shime'on) căci în adevăr, Dumnezeu m-a ascultat, apoi Dumnezeu a avut milă (Yochanna)