Atunci când îți muști mâinile de durere, când execuți suferința și nu o discuți ești pus în fața unei alegeri: a suferi frumos ori a suferi cumplit.
A suferi cumplit e atunci când te doare Cerul, când te doare Dumnezeu și viața.
Dacă alegi însă să suferi frumos totul devine cel puțin teoretic mai ușor.
A suferi frumos înseamnă a-L avea pe El alături de tine, a-ți ridica patul și a umbla. Atunci nu mai e 1-0 pentru suferință ci 1-0 pentru tine și Dumnezeu.
În ambele variante pantele suferinței fug care încotro cu avalanșe cu tot. Diferența constă în faptul că suferind frumos accepți mult mai ușor încercarea credinței tale. Suferind frumos ai curajul să ridici capul din pământ și să zâmbești. Atunci te gândești la alții mai mult decât la tine și asta pentru că ai ochi să vezi și urechi să auzi cum Dumnezeu te copleșește în diferite moduri și te poartă pe brațe.
Atunci când suferi cumplit e așa nu pentru că Dumnezeu nu ar fi lângă tine ci pentru că îți pierzi vederea și auzul și simțurile iar asta te lasă gol și pustiu crezând că ești doar tu și atât când de fapt Dumnezeu e doar la un pas depărtare.
Odată ce Dumnezeu te ia de mână nu te mai lasă ci te poartă pe brațe indiferent de alegerile tale!
Pentru că... De-a valma iubirii stă Dumnezeu așa cum nota Ionatan Piroșca în scriereile sale însă de-a valma suferinței Dumnezeu nu stă ci se implică și Își dorește să-și arate iubirea mai mult ca oricând.
Ascultă tu, bine cu inima și nu doar cu urechea.
Privește tu, atent.
Simte fiecare adiere a Lui în orice formă îți este dăruită.
Dezleagă-ți limba și vorbește-I.
Nu te-ai săturat să fii orb și surd și mut?
Nu te-ai săturat să fii Gol? Lipsit de valoare?
Eu da. Și asta pentru că am văzut iar Penielul. Acolo Dumnezeu mi-a dat încă o dată valoare.
2 comentarii:
Frumos. Strange in inima ta ce ai primit, valorizeaza si transmite mai departe celor din jur. El ne recunoaste ca suntem ai Lui prin faptul ca aratam dragostea.. prin ea traim insasi definitia lui Dumnezeu in noi.
e tot ceea ce doresc. dacă El s-a putut atinge de o inimă frântă de 16 ani încoace puțin câte puțin și mi-a arătat cât de mult mă iubește și prețuiește făcându-mă plină de El deși goală de mine atunci cu siguranță că prin simplul fapt că eu pot zâmbi, Dumnezeu există și eu mă definesc prin El.
Trimiteți un comentariu