Trecerea prin icoană..

   

          Când cineva drag e între chin și chinul absolut te doare. 

         Îl vezi trecând tot mai departe spre a nu fi și nu știi cum să îl oprești. Măcar de-ar fi să treacă prin icoană dincolo, la Dumnezeu unde i-ar fi mai bine și nu ar mai trebui să ia fiecare zi în piept și să lupte cu ea pentru a o câștiga. Dacă tot trebuie să treacă să fie spre bine deși nu ai vrea să rămâi cu gustul amar al despărțirii de o ființă dragă.

         Te doare să-i vezi chinul de aici și te doare să-l știi într-un chin viitor. Te doare fața-i palidă și lipsită de viață care seamană tot mai mult a moarte. 

         Chipul schimonosit de durere, ochii prea triști ca să mai poarte în ei sclipire de viață vie, conștiența morții și incapacitatea de a-i spune nu, te aduce în Valea Plângerii, și plângi. Te plângi pe tine amarnic, îți plângi viața și te întrebi de ce și cum ai ajuns acolo. Dar dacă ești așa cum e cineva-ul meu drag nu spui nimănui ci taci. Taci și le spui și altora să tacă. Te doare Dumnezeu și crezi că are vreo vină în ce ți se întâmplă când de fapt tu ești singurul vinovat pentru că ai ajuns în Valea Plângerii. 

         Pe mine mă doare că nu vrei să asculți drag al meu, mă doare încăpățânarea ta cruntă de a Îl refuza pe Dumnezeu. Mă doare cum nu m-a durut până acum când îți pot lua oasele la rând să le număr. 

         Vedeam în toate timp... Credeam că mai e așa mult până la momentele astea de final încât mă convingeam singură că până la urmă tot o să mă asculți și că o sa râdem peste un timp împreună povestind cum ne-a găsit Dumnezeu pe-o cale strâmbă și rea și ne-a adus acolo unde curge lapte și miere. 

        Timp.... timpul tău s-a dus și urmează să te duci și tu. 

        Cât de mult mă frânge adevărul unei propoziții atât de dure. Imposibil de suportat și de pus în cuvinte e acest ”pentru totdeauna” atunci când e egal cu eternitatea ta fără de Dumezeu. 

        O, de ai asculta măcar azi glasul meu, azi cât încă se mai zice VINO, vino la Lumină!.. cât plămânii tăi bolnavi mai reușesc să mențină viața...